Uncinaria (parazit) la animalele de companie
Uncinaria, cunoscută drept vierme-cârlig, este un gen de nematode parazite care poate infecta o varietate de animale, inclusiv animale de companie, cum ar fi câinii și pisicile. Acești mici paraziți reprezintă o amenințare semnificativă pentru bunăstarea animalelor de companie, în special a câinilor și pisicilor.
Ce este Uncinaria?
Uncinaria stenocephala, un tip de vierme-cârlig, este un nematod parazit care are un impact profund asupra animalelor de companie. Spre deosebire de alți paraziți intestinali, Uncinaria este cunoscută în special pentru obiceiurile sale de a se hrăni cu sânge, atașându-se la mucoasa intestinului subțire, unde sifonează sângele, ceea ce duce la complicații de sănătate potențial grave la animalele infectate.
Distribuție geografică și prevalență
Acești viermi nu sunt constrânși de granițe geografice, fiind prezenți în întreaga lume. Cu toate acestea, prevalența lor este considerabil mai mare în regiunile cu climă caldă și umedă, care oferă condiții ideale pentru supraviețuirea și proliferarea larvelor. Regiunile cu populații animale dense și condiții sanitare nesatisfăcătoare sunt adesea afectate de o incidență crescută a infestărilor cu Uncinaria.
Moduri de infestare
Animalele de companie sunt de obicei expuse la Uncinaria prin contactul direct cu mediile contaminate. Larvele prezente în sol pot pătrunde activ în piele, inițiind infestarea. Alternativ, ingestia de larve, fie prin consumul de sol contaminat, fie prin toaletare (în cazul pisicilor), este o altă cale comună de transmitere. În special, cățeii și pisicuțele care sunt alăptați pot dobândi parazitul pe cale transmamară, unde larvele sunt transmise prin laptele mamei.
Simptome și impactul asupra organsimului
Odată stabiliți, viermii Uncinaria pot face ravagii asupra sănătății animalului de companie. Acțiunile lor de hrănire cu sânge pot duce la anemie, caracterizată prin reducerea numărului de celule roșii din sânge. Această afecțiune se manifestă prin simptome precum letargie, slăbiciune și mucoase palide.
În plus, pierderea de proteine prin locul de atașare la nivelul intestinului poate culmina cu malnutriție și scădere în greutate, exacerbând starea de slăbiciune a animalului de companie.
Animalele de companie pot prezenta, de asemenea, tulburări gastro-intestinale, evidente prin simptome precum diaree, vărsături și dureri abdominale, ceea ce le complică și mai mult starea generală de sănătate.
Organe afectate
Uncinaria prezintă un tropism pronunțat pentru intestinul subțire. Odată pătrunși în interiorul gazdei, acești paraziți navighează spre intestinul subțire, locul lor preferat de staționare. Aici, se atașează de mucoasa intestinală, hrănindu-se cu sângele gazdei și obținând nutrienți esențiali pentru supraviețuirea și reproducerea lor.
Diagnostic
Diagnosticarea unei infestări cu Uncinaria implică o combinație de examene clinice și teste de laborator. Medicii veterinari examinează de obicei probe de fecale la microscop pentru a identifica prezența ouălor sau a larvelor de. Acest test este deseori completat de observarea semnelor clinice care indică infestarea cu viermi, cum ar fi anemia și simptomele gastrointestinale. Sunt necesare analize de sânge pentru a evalua gravitatea anemiei sau a altor complicații care apar în urma infestării.
Tratament
Tratarea infestărilor cu nematode necesită o abordare cu mai multe etape. Medicamentele antihelmintice, substanțe concepute pentru a elimina viermii paraziți, reprezintă piatra de temelie a tratamentului. Aceste medicamente sunt eficiente în uciderea viermilor adulți și, în unele compoziții, a larvelor acestora.
Moxidectin-ul este antihelminticul cel mai folosit in cazul uncinariei, acesta putand fi administrat sub forma injectabila, orala sau pipeta spot-on.
În plus față de măsurile farmacologice, terapia de susținere joacă un rol esențial. Aceasta poate include sprijin nutrițional pentru a contracara malnutriția și tratamente specifice pentru a aborda anemia sau alte afecțiuni secundare care decurg din infestare.
Tratamentele sunt formulate pentru a elimina gradual paraziții, putând fi necesare mai multe repetări. Eliminarea unei infestații mari dintr-o dată, mai degrabă decât treptat, poate prezenta anumite riscuri, în special în cazul infestărilor severe. Printre riscuri se numără:
- Blocaj intestinal: deși este mai puțin frecvent în cazul viermilor cu cârlig decât în cazul unor paraziți mai mari, cum ar fi unii ascarizi, există totuși riscul ca o moarte în masă a paraziților să ducă la obstrucția fizică a intestinelor. Aceasta este o cauză de îngrijorare mai ales dacă infestarea este foarte puternică.
- Reinfestarea: în cazul în care tratamentul nu este complet eficient, există riscul unei recidive. În astfel de cazuri, paraziții supraviețuitori ar putea repopula rapid intestinul, ceea ce ar duce la reapariția problemei.
- Răspunsul inflamator: răspunsul imunitar al organismului la moartea bruscă a unui număr mare de paraziți poate duce la inflamație. Această inflamație ar putea provoca disconfort și ar putea exacerba simptomele gastrointestinale, cum ar fi diareea sau vărsăturile.
- Stresul asupra animalului de companie: Tratamentul brusc și agresiv poate fi stresant pentru animalul de companie, mai ales dacă acesta este deja slăbit de anemie și malnutriție din cauza infestării puternice.
Din aceste motive, medicii veterinari preferă adesea o abordare mai treptată a deparazitării, în special în cazurile de infestare severă. Acest lucru permite organismului animalului să se adapteze la schimbări și reduce riscul de complicații.
Prevenție
Măsurile preventive sunt fundamentale în gestionarea riscului de infestare cu Uncinaria. Este indispensabilă o deparazitare regulată, urmând un program recomandat de un medic veterinar. Igiena mediului, în special în ceea ce privește menținerea curățeniei zonelor de locuit și reducerea la minimum a expunerii la solul contaminat, este, de asemenea, vitală. Măsurile de protecție, cum ar fi evitarea zonelor cunoscute pentru încărcăturile ridicate de paraziți, pot reduce și mai mult riscul de infestare.