Deși majoritatea animalelor nasc fără complicații, uneori natura are nevoie de ajutor. Intervenția de cezariana la caini și cezariana la pisici este o procedură chirurgicală care salvează vieți, transformând o situație de criză într-un început fericit. Aceasta poate fi o urgență medicală sau, în tot mai multe cazuri, o decizie înțeleaptă, planificată.
Acest ghid este conceput pentru a vă ajuta să înțelegeți când este necesară o cezariană, cum decurge aceasta și, cel mai important, cum să navigați perioada de recuperare acasă, atât pentru mamă, cât și pentru puii nou-născuți.
Când este indicată cezariana?
Indicația principală pentru o cezariană este un termen medical pe care îl veți auzi frecvent: distocia la catele și pisici. Distocia înseamnă, simplu, o naștere dificilă sau blocată. Când femela nu poate expulza puii pe cale naturală, intervenția chirurgicală devine singura opțiune sigură.
Problemele care duc la distocie se împart în două mari categorii:
1. Cauze materne (probleme ale mamei)
- Inerția uterină: Aceasta este cea mai frecventă cauză. Uterul pur și simplu nu are contracții suficient de puternice pentru a împinge puii. Poate fi primară (travaliul nu pornește corect) sau secundară (mama este epuizată după un travaliu lung).
- Anomalii ale canalului de naștere: Un bazin prea îngust (poate din cauza unei fracturi vechi sau pur și simplu din conformație) poate bloca fizic trecerea puilor.
2. Cauze fetale (probleme ale puilor)
- Puiul supradimensionat (disproporție feto-pelvină): Puiul este prea mare pentru a trece prin bazinul mamei. Aceasta este o problemă majoră în cazul sarcinilor cu un singur pui („sindromul puiului unic”), deoarece puiul tinde să crească foarte mult, iar semnalul hormonal pentru declanșarea nașterii este adesea insuficient.
- Malpoziția: Puiul este poziționat incorect (de exemplu, transversal sau cu capul pe spate) și nu se poate angaja corect în canalul pelvin.
Indicații speciale: Cezariana planificată
Există situații în care știm dinainte că o naștere naturală este extrem de riscantă sau imposibilă. Pentru anumite rase brahicefalice (cezariana este aproape o regulă), cum ar fi Bulldogii Englezi, Bulldogii Francezi, Mopșii (Pugs) sau Boston Terrierii, incidența distociei se apropie de 100%. Aceasta se datorează combinației dintre capetele mari ale puilor și bazinele înguste ale mamelor.
În aceste cazuri, sau dacă femela a mai avut nevoie de cezariană în trecut, planificarea unei intervenții elective este cea mai sigură, responsabilă și lipsită de stres abordare. Se evită travaliul epuizant, suferința fetală și riscurile unei intervenții de urgență în miez de noapte.
Evaluarea preoperatorie: Secunde care contează
Când suspectați nastere la caini cu probleme sau la pisici și ajungeți la Joyvet, echipa noastră va acționa rapid. O femelă în distocie este o urgență.
- Examinare și stabilizare: Vom efectua un examen fizic rapid și o examinare vaginală (tușeu) pentru a vedea dacă un pui este blocat în canal. Vom monta o branulă și vom începe administrarea de fluide intravenoase pentru a combate deshidratarea și epuizarea.
- Imagistică (ecografie și radiografie): Acestea sunt cruciale.
-
- Ecografia ne arată dacă puii sunt în viață, evaluând bătăile inimii. O frecvență cardiacă fetală sub 180-200 de bătăi pe minut indică suferință fetală și necesitatea intervenției imediate.
- Radiografia (raze X) ne confirmă numărul exact al puilor, mărimea lor comparativ cu bazinul mamei și poziția lor. Este cea mai bună metodă pentru a diagnostica o obstrucție fizică.
- Analize de sânge: Verificăm nivelul de calciu și glucoză (combustibilul contracțiilor) și evaluăm starea generală a mamei pentru a ne asigura că este pregătită pentru anestezie.
Cum decurge intervenția de cezariană?
O operatia de cezariana la caini sau pisici este o intervenție chirurgicală abdominală majoră, dar este o procedură de rutină pentru o echipă de chirurgie veterinara Bucuresti experimentată.
Procedura implică mai multe echipe care lucrează simultan:
- Echipa de anestezie și pregătire: Pacienta este anesteziată.
- Echipa chirurgicală: Chirurgul efectuează o incizie pe linia de mijloc a abdomenului, expune uterul și extrage puii rând pe rând.
- Echipa de resuscitare neonatală: Aceasta este o componentă vitală. Fiecare pui este preluat imediat, eliberat de membrane, curățat de fluide (cu atenție, folosind un aspirator special, nu prin scuturare), stimulat viguros prin frecare pentru a iniția respirația și plasat într-un incubator încălzit.
După extragerea puilor, chirurgul finalizează operația. În funcție de starea uterului și de discuția cu proprietarul, se poate efectua și sterilizarea (ovariohisterectomia) în același timp.
Riscuri și cum le reducem: Anxietatea anesteziei
Cea mai mare teamă a proprietarilor este legată de anestezie. „Este sigură anestezia pentru pui?”
Răspunsul este un da categoric, dacă se folosește un protocol modern.
Este adevărat că aproape toate medicamentele anestezice traversează placenta și ajung la pui. De aceea, protocoalele vechi, care se bazau pe anestezie inhalatorie prelungită (cu mască), nu sunt recomandate.
La Clinica Joyvet, folosim protocoale de ultimă generație, conform recomandărilor Colegiului American de Anestezie și Analgezie Veterinară (ACVAA). Acestea implică:
- Utilizarea unor agenți intravenoși cu acțiune ultra-scurtă (cum ar fi Propofol sau Alfaxalon) pentru inducție. Studiile arată că Alfaxalonul, de exemplu, produce pui mai viguroși la naștere.
- Minimizarea timpului dintre inducția anesteziei și extragerea puilor. Obiectivul nostru este ca puii să fie extrași în mai puțin de 20 de minute de la adormirea mamei.
- Monitorizare avansată a mamei (ECG, tensiune, oxigenare) pe tot parcursul procedurii.
În realitate, riscul major pentru pui nu este operația de cezariană. Riscul major este așteptarea. Un travaliu prelungit (distocie) cauzează hipoxie (lipsă de oxigen) și acidoză fetală, scăzând dramatic ratele de supraviețuire înainte ca mama să ajungă pe masa de operație. O cezariană efectuată la timp nu este un risc, ci o salvare.
Recuperarea mamei: Cronologia îngrijirii acasă
Perioada de ingrijire dupa cezariana la caine sau pisică necesită atenție sporită. Mama este slăbită, are o intervenție chirurgicală majoră și, în același timp, trebuie să hrănească o familie nouă.
Primele 24-48 de ore
- Trezirea: Mama va fi somnoroasă și poate puțin dezorientată din cauza anesteziei. Nu o lăsați nesupravegheată cu puii până nu este complet trează și conștientă, deoarece îi poate strivi accidental.
- Hidratare și hrană: Oferiți-i apă și cantități mici de mâncare (de preferat umedă, ușor digerabilă) la intervale frecvente (la fiecare 15-30 de minute). Dacă mănâncă prea mult și prea repede, poate voma.
Prima săptămână: Nutriția este cheia
- Inspecția plăgii: Verificați incizia zilnic. O mică roșeață sau umflătură este normală. Contactați-ne dacă observați roșeață excesivă, umflare, durere sau orice fel de secreție. Mama nu trebuie să lingă plaga; va purta un guler de protecție sau un costum postoperator.
- Activitate: Activitatea trebuie să fie strict limitată la plimbări scurte în lesă doar pentru nevoi. Fără sărituri, fără alergat, fără urcat scări.
- Alimentația: Acesta este un aspect crucial. Producția de lapte necesită o cantitate enormă de calorii. În prima săptămână, mama va avea nevoie de aproximativ 1.5 ori cantitatea ei normală de hrană.
- Scurgeri vaginale: O secreție vaginală (lohii) de culoare roșiatică sau maronie-verzuie este normală timp de câteva zile, chiar și săptămâni, atâta timp cât nu are un miros neplăcut.
Săptămânile 2-4: Vârful lactației
- Scoaterea firelor: Dacă s-au folosit fire externe, acestea se îndepărtează la 10-14 zile.
- Alimentația: În săptămânile 3 și 4, când puii sug cel mai mult, necesarul caloric al mamei poate exploda la de 2 sau 3 ori porția normală. Cea mai bună strategie este să-i oferiți hrană de înaltă calitate destinată puilor (Puppy/Kitten food), la discreție (oricât dorește să mănânce).
Îngrijirea puilor după cezariană: Triada supraviețuirii neonatale
Secțiunea de ingrijire pui dupa cezariana este cea mai critică. Puii născuți prin cezariană sunt adesea ușor sedați și pot fi mai lenți la început. Supraviețuirea lor în primele 48 de ore depinde de trei factori: Căldură, Stimulare și Hrană. Ordinea este vitală.
1. Căldura (prioritatea absolută)
Puii nou-născuți nu își pot regla singuri temperatura corpului în primele săptămâni.
- Mediul: Trebuie ținuți într-un incubator sau un culcuș special cu o sursă de căldură constantă (lampă cu infraroșu, pad termic setat pe minim și acoperit cu pături, sau sticle cu apă caldă învelite în prosoape).
- Temperatura: Mediul ambiental pentru pui trebuie menținut la aproximativ 30°C (86°F).
- Avertisment Vital: NU hrăniți un pui care este rece la atingere! Hipotermia oprește sistemul digestiv. Orice lapte administrat unui pui rece va stagna, va fermenta în stomac și va duce la deces. Încălzirea este întotdeauna primul pas.
2. Stimularea (reflexul absent)
Puii nu pot urina sau defeca singuri. Mama îi stimulează prin linsul zonei perineale (sub coadă).
- Datoria proprietarului: După cezariană, mama poate fi reticentă sau împiedicată de gulerul de protecție. Dumneavoastră trebuie să preluați acest rol.
- Cum: După fiecare masă, luați un tampon de bumbac sau o cârpă moale, înmuiată în apă caldă, și masați ușor zona genitală și anală a puiului. Acest lucru va declanșa reflexul de eliminare.
3. Hrana (colostrul)
- Prima masă: Puii trebuie să primească colostru (primul lapte) cât mai curând posibil, ideal în primele 8 ore de viață. Acesta conține anticorpii vitali.
- Asistare: Așezați puii la mameloanele mamei și asigurați-vă că apucă și sug activ. Verificați dacă mama are lapte, strângând ușor mamelonul.
- Monitorizare: Cântăriți fiecare pui pe un cântar de bucătărie de două ori pe zi (dimineața și seara). Un pui sănătos trebuie să ia în greutate constant în fiecare zi. Dacă un pui stagnează sau pierde în greutate, este un semnal de alarmă.
Când revii de urgență la veterinar? Semnale de alarmă
Perioada postoperatorie poate aduce complicații. Nu ezitați niciodată să sunați la urgente veterinare Bucuresti dacă ceva vi se pare în neregulă. Fiți atenți la aceste trei urgențe majore:
Semne de alarmă la mamă
| Complicație medicală | Semne cheie de observat | Nivel de urgență |
| Metrita (infecție uterină) | Febră, letargie, apatie, deshidratare. Secreție vaginală urât mirositoare (fetidă), de culoare roșu-închis sau maro-ciocolatiu. Refuză puii. | Urgență majoră |
| Mastita (infecție mamară) | Glande mamare umflate, dure, fierbinți, dureroase, de culoare roșie sau vineție. Mama refuză să alăpteze. Laptele poate fi decolorat. | Urgent |
| Eclampsia (febra laptelui) | Nivel scăzut de calciu. Semne timpurii: agitație, gâfâit, nervozitate. Semne târzii: mers rigid, tremurături musculare, incapacitatea de a sta în picioare, convulsii, febră. | Urgență critică! (pune viața în pericol în câteva ore) |
Un aspect important: dacă mama își neglijează puii sau refuză să îi alăpteze, acesta nu este un „comportament rău”. Este, de cele mai multe ori, un semn clinic că suferă de durere intensă (mastită) sau de o infecție sistemică (metrită).
Semne de alarmă la pui
- Plâns constant, ascuțit.
- Refuzul de a suge.
- Stagnare sau pierdere în greutate la cântărirea zilnică.
- Răcirea corpului (hipotermie).
- Burtă umflată și tare.
Prevenție și planificare: O gestație fără stres
Singura metodă garantată 100% pentru a preveni distocia este sterilizarea.
Pentru proprietarii dedicați creșterii responsabile, prevenția înseamnă planificare:
- Consultație de pre-montă: Discutați cu medicul veterinar înainte de montă. O evaluare a stării de sănătate și a conformației pelvine a femelei este esențială.
- Monitorizarea gestației: Ecografiile și radiografiile de diagnostic ne ajută să știm numărul puilor și să estimăm data nașterii.
- Planificarea cezarianei elective: Pentru rasele de risc (brahicefalice), femelele cu istoric de distocie sau cele cu pui unici, programarea unei cezariene este cea mai sigură și mai etică alegere.
Concluzie: Angajamentul echipei Joyvet
O operație de cezariană, fie ea o urgență neașteptată sau o procedură planificată cu grijă, reprezintă un parteneriat între un proprietar vigilent și o echipă medicală competentă. La clinica veterinara Joyvet, suntem pregătiți să gestionăm fiecare aspect al acestui eveniment, de la diagnostic imagistic avansat și protocoale de anestezie sigure, până la terapie intensivă neonatală și consiliere postoperatorie.
Înțelegem că gestionarea unei mame și a unui cuib de nou-născuți după o intervenție chirurgicală poate fi intimidantă. De aceea, echipa noastră de chirurgie veterinara Bucuresti vă stă la dispoziție. Nu ezitați niciodată să ne contactați, la orice oră, pentru urgente veterinare Bucuresti. Suntem aici pentru a ne asigura că fiecare poveste de naștere are un final fericit.
Întrebări frecvente (FAQ)
Cum îmi dau seama că femela are nevoie de cezariană?
Semnele clare de distocie (naștere dificilă) care necesită o evaluare de urgență includ: contracții abdominale puternice, vizibile, care durează mai mult de 30 de minute fără expulzarea unui pui; mai mult de 4 ore între expulzarea puilor; secreție vaginală de culoare verde-închis (lohii) înainte de apariția primului pui; sau semne de epuizare severă, durere sau colaps la mamă.
Cât durează recuperarea după cezariană la câini/pisici?
Recuperarea se desfășoară în etape. Vindecarea plăgii chirurgicale durează aproximativ 10-14 zile, moment în care se pot scoate și firele. Totuși, recuperarea completă a mamei implică și susținerea lactației, care este extrem de solicitantă. Această perioadă durează 3-4 săptămâni, timp în care necesarul ei caloric poate crește de două sau trei ori.
Este sigură anestezia pentru pui?
Da, protocoalele moderne de anestezie sunt concepute special pentru siguranța mamei și a puilor. La Joyvet, folosim agenți anestezici cu acțiune ultra-scurtă (ex. Alfaxalon, Propofol) și optimizăm timpul de la inducție la extragerea puilor (sub 20 de minute). Aceasta asigură că puii se nasc viguroși și încep să respire rapid. Monitorizarea avansată, conform standardelor internaționale (ACVAA), este standardul nostru.
Ce semne postoperatorii sunt îngrijorătoare?
Contactați-ne de urgență dacă observați oricare dintre următoarele:
- La mamă: Febră, letargie extremă, secreții urât mirositoare de la plagă sau vagin (posibil Metrită); glande mamare foarte fierbinți, dure și dureroase (posibil Mastită); sau agitație, tremurături, mers rigid și convulsii (posibil Eclampsie).
- La pui: Plâns constant, refuzul de a suge sau pierderea în greutate.