Introducere
Microciparea, o procedură simplă și eficientă implică implantarea unui mic dispozitiv electronic sub pielea pisicii, ce oferă o modalitate permanentă și fiabilă de a identifica animalul și de a-l conecta cu proprietarul său. Acest articol își propune să ofere un ghid detaliat pentru proprietarii de pisici din România cu privire la microcipare, abordând întrebări cruciale despre necesitate, obligativitate legală, procedură, beneficii și implicații pentru călătorii.
De ce are nevoie pisica mea de un microcip?
Procedura microciparii implică implantarea unui dispozitiv electronic minuscul, de dimensiunea unui bob de orez, sub pielea animalului. Acest dispozitiv conține un cod numeric unic care poate fi citit cu ajutorul unui scanner special, disponibil la clinicile veterinare și adăposturile pentru animale.
Microciparea pisicilor, deși nu este obligatorie prin lege, este totuși recomandată, mai ales în cazul în care doriți să călătoriți cu animalul dumneavoastră de companie în afara țării, aceasta fiind o condiție obligatorie pentru eliberarea pașaportului. Din păcate, în prezent, nu există o bază de date centralizată care să înregistreze pisicile microcipate și proprietarii acestora, precum RECS (registrul de evidență a câinilor cu stăpân). Zvonurile din domeniu spun că se va introduce în curând și această bază de date la nivel național.
Spre deosebire de colierele și medalioanele care se pot rupe, pierde sau îndepărta, un microcip rămâne implantat pe toată durata vieții pisicii, oferind o soluție de identificare permanentă.
Un alt avantaj semnificativ al microcipării este rolul său în descurajarea furtului de animale de companie și în dovedirea proprietății. În cazul nefericit în care o pisică este furată, existența unui microcip implantat poate servi ca o dovadă incontestabilă a proprietății legale. Numărul unic al microcipului este asociat cu datele proprietarului, ceea ce face dificilă revendicarea animalului de către o altă persoană.
Pentru proprietarii care doresc să călătorească cu pisicile lor, microciparea este, în general, o cerință obligatorie pentru călătoriile internaționale. Majoritatea țărilor, atât din Uniunea Europeană, cât și din afara acesteia, impun ca animalele de companie să fie microcipate înainte de a li se permite intrarea pe teritoriul lor. Microcipul este un element cheie care leagă pisica de pașaportul său pentru animale de companie și de înregistrările de vaccinare, documente esențiale pentru călătoriile internaționale. Fără un microcip valid și înregistrat, călătoria cu pisica în străinătate poate fi imposibilă. Această cerință este pusă în aplicare în principal pentru a asigura trasabilitatea animalelor și pentru a preveni răspândirea bolilor, cum ar fi rabia, peste granițe.
Este microciparea obligatorie pentru pisici în România?
În prezent, legislația din România privind microciparea animalelor de companie se concentrează în principal pe câini. Începând cu anul 2014, microciparea a devenit obligatorie pentru toți câinii cu stăpân din România. Această obligație este stipulată în Legea 258/2013 și în Ordinul 1/2014 al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).
Conform acestor reglementări, toți câinii trebuie să fie microcipați și înregistrați în Registrul Electronic al Câinilor cu Stăpân (RECS) în termen de 90 de zile de la fătare sau înainte de a fi vânduți, donați sau scoși în spații publice. Această măsură a fost implementată pentru a asigura o mai bună identificare și monitorizare a populației canine, contribuind la controlul bolilor și la reducerea numărului de câini fără stăpân.
În contrast cu situația câinilor, în România nu există în prezent o lege națională care să impună microciparea pisicilor. Microciparea felinelor rămâne o decizie voluntară a proprietarului, deși este puternic recomandată de medicii veterinari și de organizațiile pentru protecția animalelor datorită numeroaselor beneficii pe care le oferă.
Organizațiile pentru protecția animalelor au făcut apel către Colegiul Medicilor Veterinari din România să introducă posibilitatea microcipării pisicilor și să includă datele acestora în registrul național al animalelor cu proprietar. Argumentele aduse în favoarea obligativității microcipării pisicilor includ dificultatea de a identifica proprietarii pisicilor pierdute și numărul mare de feline fără stăpân.
Conform noilor directive UE, toate pisicile și toți câinii trebuie să fie microcipați și înregistrați într-o bază de date națională înainte de a fi vânduți sau donați. De asemenea, aceste baze de date naționale vor trebui să fie interoperabile cu cele din alte țări membre ale UE și accesibile online. Deși această reglementare se adresează în principal crescătorilor, unităților de vânzare și adăposturilor de animale, ea semnalează o tendință clară către o obligativitate mai largă a microcipării animalelor de companie în viitor.
Ca stat membru al Uniunii Europene, România va trebui să se alinieze la aceste noi reglementări, ceea ce ar putea însemna introducerea obligativității microcipării și pentru pisicile deținute de persoane fizice în viitorul apropiat.
Vaccinarea antirabică este obligatorie pentru câinii și pisicile cu vârsta de peste 3 luni și trebuie efectuată anual. În cazul câinilor, vaccinarea antirabică trebuie efectuată numai după ce animalul a fost microcipat. Refuzul vaccinării câinilor și pisicilor de către proprietari constituie contravenție și se sancționează cu amendă. Această legătură subliniază rolul microcipării în asigurarea sănătății publice și în controlul bolilor transmisibile de la animale la oameni.
Ghid pentru călătorii cu pisica microcipată
Când vine vorba de călătoriile în străinătate cu pisica, microciparea devine o cerință obligatorie. Pentru călătoriile în țările Uniunii Europene, pe lângă microcip, este necesar un pașaport european pentru animale de companie. Acest pașaport, eliberat și completat de un medic veterinar autorizat, atestă că pisica a fost microcipată și vaccinată împotriva rabiei cu cel puțin 21 de zile înainte de data călătoriei. Este important de reținut că vaccinarea antirabică trebuie efectuată după implantarea microcipului pentru a fi considerată validă pentru călătorii. Unele state membre ale UE pot avea cerințe suplimentare, cum ar fi tratamentul împotriva paraziților interni (de exemplu, tenie – echinococcus).
În plus, este întotdeauna indicat să verificați regulile specifice ale companiei aeriene sau ale altui transportator cu care veți călători, deoarece acestea pot impune cerințe suplimentare privind transportul animalelor de companie, cum ar fi dimensiunile și tipul acceptat pentru cușca de transport.
Pentru călătoriile în țări din afara Uniunii Europene, cerințele pot varia în funcție de destinație. În general, este necesar un microcip, pașaport, vaccinări și deparazitări, un certificat de sănătate internațional eliberat de un medic veterinar din DSV și, în multe cazuri, un test de titrare a anticorpilor antirabici. Acest test trebuie efectuat la cel puțin 30 de zile după vaccinarea antirabică și cu cel puțin 3 luni înainte de călătorie pentru anumite țări.
Pentru călătoriile în țări din afara Uniunii Europene, pe lângă microcip și dovada vaccinării antirabice, poate fi necesar un certificat de sănătate internațional. Acest certificat este emis de un medic veterinar cu puțin timp înainte de călătorie (de obicei cu 10 zile înainte de intrarea în UE pentru transport non-comercial) și atestă starea de sănătate a animalului. În unele cazuri, acest certificat trebuie aprobat și de autoritățile veterinare din țara de origine.
Este esențial ca proprietarii să verifice cu ambasada sau consulatul țării de destinație cu privire la reglementările specifice privind importul de animale de companie, deoarece acestea se pot schimba. De asemenea, companiile aeriene și alte companii de transport pot avea propriile reguli și restricții privind transportul animalelor de companie, inclusiv dimensiunile și tipul de cușcă acceptate.
Pentru călătoriile în interiorul Uniunii Europene, principalul document necesar, pe lângă microcip, este pașaportul UE pentru animale de companie. Acest pașaport este emis de un medic veterinar autorizat și conține informații detaliate despre pisică (rasă, sex, vârstă, culoare), numărul microcipului, datele de contact ale proprietarului și un istoric complet al vaccinărilor, în special vaccinul antirabic. Pașaportul atestă, de asemenea, că pisica este clinic sănătoasă și aptă pentru călătorie.
În funcție de țara de destinație, pot fi solicitate și alte documente sau proceduri. De exemplu, pentru anumite țări (cum ar fi Irlanda, Finlanda, Malta, Suedia), este obligatoriu un tratament împotriva teniei Echinococcus multilocularis, care trebuie administrat de un medic veterinar cu 2 – 5 zile înainte de intrare.
Pentru unele țări din afara UE, este necesar un test de titrare a anticorpilor antirabici. Acest test de sânge verifică dacă vaccinul antirabic a produs un nivel suficient de anticorpi și trebuie efectuat la un laborator aprobat.
Pentru a sintetiza informațiile, următorul tabel prezintă o imagine generală a documentelor necesare pentru călătoria internațională cu o pisică:
| Destinația | Documente obligatorii | Cerințe adiționale posibile |
| Țară UE | microcip, pașaport UE pentru animale de companie, vaccinare antirabică valabilă, viză clinic sănătos, deparazitare internă | |
| Țară Non-UE | microcip, certificat de sănătate internațional, vaccinare antirabică valabilă, viză clinic sănătos, deparazitare internă | test de titrare a anticorpilor antirabici, permis de import (pentru anumite țări), alte vaccinări sau tratamente specifice |
Doare să pui cip la pisică?
Procedura de microcipare a pisicii este una relativ simplă și rapidă, fiind adesea comparată cu o injecție obișnuită. De obicei, se efectuează în cabinetul medicului veterinar și nu necesită o pregătire specială prealabilă. Pisica nu are nevoie de anestezie pentru această procedură. Medicul veterinar va utiliza o seringă sterilă de unică folosință, care conține microcipul. Microcipul este un dispozitiv electronic mic, de dimensiunea unui bob de orez, încapsulat într-o sticlă biocompatibilă.
Implantarea se face subcutanat, adică sub piele, de obicei în regiunea dorsală interscapulară, între omoplați. Această zonă este preferată deoarece are mai puține terminații nervoase, ceea ce minimizează disconfortul pentru animal.
În ceea ce privește nivelul de disconfort resimțit de pisică, majoritatea veterinarilor sunt de acord că microciparea este aproape nedureroasă. Pisica poate simți o mică înțepătură, similară cu cea a unei injecții sau a unei vaccinări. Procedura în sine durează doar câteva secunde. Majoritatea pisicilor tolerează foarte bine procedura și nu prezintă reacții adverse semnificative.
Microciparea poate fi efectuată la orice vârstă, de la pisoi la adulți. Pentru pisoi, se recomandă adesea ca procedura să fie efectuată după prima vaccinare (aproximativ vârsta de 3 luni). Microcipul este dotat cu un sistem antimigrare, care împiedică deplasarea acestuia din locul implantării. Materialul din care este fabricat microcipul este inert și biocompatibil, ceea ce înseamnă că nu interacționează negativ cu țesuturile corpului pisicii și nu provoacă alergii sau respingere. Prin urmare, microciparea este considerată o procedură sigură și cu un nivel minim de disconfort pentru pisici, oferind în schimb beneficii semnificative în ceea ce privește siguranța și identificarea animalului.
Care este prețul unui microcip la pisici?
Microciparea pisicii poate diferi de la un cabinet la altul, dar, spre exemplu, la Joyvet microciparea pisicii costă 120 RON. În caz că nu le are deja, la aceasta se adaugă și costurile pașaportului, vaccinării, deparazitării.
Recomandări cheie pentru proprietarii de pisici:
- Microcipați-vă pisica cât mai curând posibil. Contactați medicul veterinar pentru a programa procedura.
- Asigurați-vă că microcipul este înregistrat. Verificați cu medicul veterinar dacă pisica poate fi înregistrată în o anumită bază de date. Înregistrați microcipul și într-o bază de date privată de încredere.
- Mențineți informațiile de contact actualizate. Dacă vă schimbați adresa, numărul de telefon sau adresa de e-mail, actualizați imediat aceste informații în toate bazele de date unde este înregistrat microcipul pisicii.
- Păstrați la îndemână documentele de sănătate ale pisicii, inclusiv numărul microcipului și informațiile despre vaccinări, în special atunci când călătoriți.
- Consultați medicul veterinar cu mult timp înainte de a călători în străinătate cu pisica, pentru a vă asigura că înțelegeți și îndepliniți toate cerințele necesare pentru țara de destinație și pentru transport.
În concluzie, microciparea este o măsură responsabilă și eficientă pe care fiecare proprietar de pisică ar trebui să o ia în considerare pentru a proteja și a asigura bunăstarea companionului său felin. Este o procedură sigură, cu beneficii semnificative pe termen lung, care oferă liniște sufletească atât proprietarului, cât și pisicii.