Febra la pisici

Introducere

Pirexia, sau febra, la pisici este definită ca o temperatură corporală peste intervalul normal. Temperatura corporală normală pentru pisici este, în general, între 38°C și 39,2°C (100,5°F și 102,5°F). Pirexia nu este o boală în sine, ci un semn al unei afecțiuni subiacente, cum ar fi o infecție sau o inflamație. Deoarece febra poate fi o manifestare a diferitelor afecțiuni subiacente, este important să se determine dacă febra face parte dintr-o tulburare multisistemică sau dintr-o tulburare specifică unui organ.

Mecanismul de Formare

Febra se dezvoltă ca un răspuns la pirogeni, care pot fi fie exogeni (externi), fie endogeni (interni). Pirogenii exogeni includ bacterii, virusuri și fungi. Când aceste substanțe intră în corp, ele sunt recunoscute de sistemul imunitar, care apoi eliberează pirogeni endogeni, cum ar fi citokinele. Aceste citokine ajung la creier și interacționează cu hipotalamusul, termostatul corpului. Hipotalamusul ridică apoi punctul de referință al temperaturii corporale, ducând la febră.

Când să te îngrijorezi

O creștere ușoară a temperaturii corporale din cauza entuziasmului sau a factorilor de mediu nu este, de obicei, un motiv de îngrijorare. Totuși, ar trebui să te îngrijorezi și să soliciți atenție veterinară atunci când:

• Temperatura pisicii este constant peste 39,4°C (103°F).
• Febra este însoțită de alte semne clinice precum letargie, pierderea apetitului, vărsături, diaree sau probleme respiratorii.
• Pisica este foarte tânără (pisoi) sau bătrână, deoarece sunt mai vulnerabile la efectele febrei.
• Febra persistă mai mult de 24 de ore sau reapare.

Manifestările febrei

Febra la pisici se poate manifesta prin diferite semne, inclusiv:

• Letargie: Pisica poate părea obosită și mai puțin receptivă.
• Pierderea apetitului (anorexie): Refuzul de a mânca este un semn frecvent.
• Frisoane: Pisica poate tremura sau poate avea spasme musculare.
• Respirație rapidă (tahipnee): Rata respiratorie crescută.
• Ritm cardiac crescut (tahicardie).
• Deshidratare: Mucoase uscate.
• Slăbiciune: Slăbiciune generalizată sau reticență de a se mișca.
• Ascundere: Pisica se poate ascunde mai mult decât de obicei.
• Condiție precară a blănii: Blana poate părea neîngrijită sau lipsită de strălucire.

Boli asociate cu febra în funcție de vârstă

Cauzele subiacente ale febrei pot varia în funcție de vârsta pisicii:

• Pui de pisică:
  • Infecții Neonatale: Infecții bacteriene sau virale din cauza unui sistem imunitar subdezvoltat.
  • Panleucopenia felină: Boală virală extrem de contagioasă care provoacă febră și semne gastrointestinale.
  • Infecții respiratorii: Cum ar fi herpesvirusul felin sau calicivirusul.
• Pisici adulte:
  • Abcese: Infecții localizate adesea din cauza mușcăturilor sau altor răni.
  • Infecții respiratorii: Comune în gospodăriile cu mai multe pisici sau în adăposturi.
  • Peritonita infecțioasă felină (PIF): Boală virală cu forme efuzive (umede) și ne-efuzive (uscate).
  • Piotorax: Acumulare de puroi în cavitatea toracică.
• Pisici senioare:
  • Cancer: Diverse tipuri de cancer pot provoca febră.
  • Boala renală: Boala renală cronică poate duce uneori la infecții secundare și febră.

Diagnostice diferențiale

Când o pisică se prezintă cu febră, ar trebui luate în considerare mai multe diagnostice diferențiale:

• Infecții: Infecții virale, bacteriene, fungice sau parazitare.
• Afecțiuni inflamatorii: Boli mediate imun.
• Neoplazie: Tumorile pot induce febră.
• Reacții adverse la medicamente: Anumite medicamente pot provoca febră ca efect secundar.
• Febra de origine necunoscută: Febră care persistă fără o cauză identificabilă, în ciuda unei examinări amănunțite.

Investigații necesare

• Examinare fizică completă: Pentru a evalua starea generală de sănătate și pentru a căuta anomalii specifice, cum ar fi durerea, ganglionii limfatici măriți sau mărirea organelor.
• Hemoleucogramă: Pentru a evalua numărul de celule albe din sânge (indicând infecție sau inflamație), numărul de celule roșii din sânge (anemie) și numărul de trombocite.
• Profil biochimic: Pentru a evalua funcția organelor (ficat, rinichi) și a detecta anomalii metabolice.
• Analiză de urină: Pentru a evalua funcția renală și a detecta infecții ale tractului urinar.
• Examinare fecală: Pentru a verifica paraziții intestinali.
• Imagistică (radiografie, ecografie): Pentru a vizualiza organele interne și a detecta anomalii precum tumori, abcese sau acumulări de lichid.
• Citologie: Examinarea citologică a unui pustule oferă informații despre tipul de celule inflamatorii și prezența bacteriilor.
• Teste specifice de sânge: Testare FeLV/FIV, PCR pentru FIP sau alte teste specifice bolilor infecțioase.
• Analiza LCR: Utilă în diagnosticul bolilor infecțioase sau inflamatorii neurologice.

Aceste investigații sunt necesare deoarece tratarea febrei fără identificarea cauzei subiacente poate masca problema reală și întârzia tratamentul adecvat. Deși antipireticele pot reduce febra, ele nu abordează afecțiunea subiacentă, care se poate agrava fără terapie specifică.

Medicamente

Notă: Consultați întotdeauna un medic veterinar înainte de a administra orice medicament pisicii dumneavoastră. Dozajele pot varia în funcție de greutatea, vârsta și starea generală de sănătate a pisicii.

• Antibiotice:
  • Amoxicilină-Ac. Clavulanic: Doza variază; de obicei 6,25-12,5 mg/kg oral de două ori pe zi. Utilizat pentru infecții bacteriene.
  • Enrofloxacin (Baytril): Utilizați cu prudență din cauza riscului de afectare retiniană, mai ales la doze mai mari.
• Medicamente antivirale:
  • Famciclovir: Utilizat pentru infecții cu herpesvirus.
• Antipiretice (folosiți cu prudență):
  • Meloxicam, Robenacoxib (Onsior): Deși poate ameliora febra, trebuie administrat cu atenție și doar sub supraveghere veterinară, deoarece pisicile sunt foarte sensibile la AINS. 
  • Ibuprofen, Paracetamol, etc : nu este recomandat din cauza riscului de efecte secundare și toxicitate.

De ce sunt utilizate tratamente specifice

• Antibioticele sunt utilizate pentru a combate infecțiile bacteriene fie prin uciderea bacteriilor, fie prin inhibarea creșterii lor.
• Medicamentele antivirale inhibă replicarea virală, reducând severitatea și durata infecțiilor virale.
• Antipireticele reduc febra prin interferarea cu sinteza prostaglandinelor în hipotalamus, dar trebuie utilizate cu prudență din cauza potențialelor efecte secundare.
• Medicamentele suportive precum antiemeticele și stimulentele apetitului ajută la gestionarea simptomelor secundare, îmbunătățind confortul și aportul nutrițional al pisicii.

Concluzii

Febra la pisici este un semn clinic semnificativ care necesită o investigație promptă și amănunțită. Identificarea cauzei subiacente este esențială pentru un tratament eficient și prevenirea complicațiilor. Deși tratamentul simptomatic poate oferi o ușurare temporară, acesta nu trebuie să înlocuiască abordarea afecțiunii primare.

Întrebări frecvente

• Ce ar trebui să fac dacă pisica mea are febră?
  • Monitorizați pisica pentru alte semne de boală. Contactați medicul veterinar pentru sfaturi și programați o examinare.
• Pot să îi dau pisicii mele medicamente antipiretice pentru oameni?
  • Nu. Antipireticele pentru oameni, cum ar fi acetaminofenul (Paracetamol) și ibuprofenul, sunt toxice pentru pisici.
• Cum se diagnostichează pirexia de origine necunoscută?
  • Febra de origine necunoscută se diagnostichează după excluderea cauzelor comune de febră prin teste cuprinzătoare. Investigațiile suplimentare pot include imagistică avansată, aspirate de măduvă osoasă sau biopsii.
• Care este prognosticul pentru o pisică cu febră?
  • Prognosticul depinde de cauza subiacentă. Cu un tratament prompt și adecvat, multe pisici se pot recupera complet. Totuși, afecțiunile severe sau cronice pot avea un prognostic rezervat.