Parvoviroza canină (sau gastroenterita hemoragica)
Parvoviroza canină, cunoscută și sub numele de enterită virală canină, este o boală virală contagioasă care afectează câinii, în special puii și tinerii cu vârsta sub 6 luni. Este cauzată de virusul parvovirus canin (CPV), care afectează celulele care se divid rapid în organism.
Parvovirus felin vs. canin
Parvovirusul este un virus care poate afecta atât pisicile (parvovirus felin) cât și câinii (parvovirus canin). Deși aparțin aceleiași familii de virusuri, există diferențe între cele două tipuri în ceea ce privește speciile afectate și simptomele asociate.
Parvovirusul felin afectează în principal pisicile și este responsabil de boala cunoscută sub numele de panleucopenie felină, despre care există, de asemenea, un articol publicat pe blogul JoyVet. Acesta poate fi transmis prin contactul direct cu pisici infectate sau prin expunerea la materiale contaminate, cum ar fi bolurile de hrană, litiera sau mediul înconjurător. Pisicile afectate prezintă adesea scăderea numărului de globule albe din sânge (leucopenie), ceea ce le predispune la infecții secundare.
Pe de altă parte, parvovirusul canin afectează câinii și este responsabil de boala cunoscută sub numele de parvoviroză canină. Și acesta poate fi transmis prin contactul direct cu câini infectați sau prin expunerea la materiale contaminate, precum fecalele.
Ambele tipuri de parvovirus sunt periculoase și necesită intervenție medicală urgentă. De asemenea, vaccinarea regulată este esențială pentru a preveni infecția cu parvovirus atât la pisici, cât și la câini.
Simptome
Simptomele parvovirozei canine pot varia în funcție de severitatea infecției și de stadiul bolii. Iată câteva semne comune întâlnite în parvoviroza canină:
- Vărsături: Câinii infectați cu parvovirus prezintă vărsături severe, care pot fi frecvente și persistente. Vărsăturile conțin inițial resturi alimentare, ca mai apoi să devină galbene sau verzi, uneori conținând sânge.
- Diaree: Diareea este un simptom caracteristic al parvovirozei canine și poate fi sângeroasă. Excrețiile intestinale au un miros neplăcut caracteristic și pot fi apoase sau semilichide.
- Lipsa poftei de mâncare: Infecția cu parvovirus poate duce la o scădere a poftei de mâncare și la refuzul de a consuma alimente.
- Letargie și slăbiciune: Câinii infectați prezimtă o stare generală de letargie, lipsă de energie și slăbiciune. Pot fi mai puțin activi decât de obicei și au dificultăți în mișcare.
- Deshidratare: Diareea și vărsăturile severe pot duce la deshidratare rapidă. Câinii perzintă gură uscată, piele lipsită de elasticitate și urină concentrată sau absența urinării.
Simptomele parvovirozei canine pot fi similare cu alte afecțiuni digestive, așadar diagnosticul trebuie să fie confirmat de un medic veterinar prin teste specifice, cum ar fi teste de laborator pentru detectarea virusului.
Este esențial ca proprietarii să fie atenți la aceste simptome și să solicite imediat asistență veterinară în cazul în care observă modificări în starea de sănătate a câinelui lor. Tratamentul precoce poate crește șansele de supraviețuire și de recuperare a câinelui infectat cu parvovirus canin.
Agresivitatea bolii
Parvovirusul canin este un virus extrem de contagios între câini, care afectează în special puii și câinii nevaccinați. Acesta poate supraviețui pe suprafețe timp îndelungat și se transmite prin contact direct cu fecalele infectate sau prin intermediul obiectelor contaminate. Infecția cu parvovirus canin are consecințe grave și poate duce chiar la deces.
Agresivitatea bolii constă în capacitatea parvovirusului de a se răspândi rapid în organism și de a provoca daune grave. Infecția cu parvovirus necesită îngrijire medicală de urgență și tratament adecvat pentru a spori șansele de supraviețuire ale câinelui.
La câinii nevaccinați, rata de mortalitate poate ajunge la aproximativ 90%. Acest lucru se datorează faptului că sistemul imunitar al câinilor nevaccinați nu este pregătit să lupte eficient împotriva virusului, iar boala se agravează rapid.
În cazul câinilor vaccinați, rata de mortalitate este semnificativ redusă. Vaccinarea împotriva parvovirusului canin oferă o protecție eficientă și reduce riscul de îmbolnăvire severă sau deces. Cu toate acestea, este important de menționat că vaccinarea nu oferă o protecție absolută și că există cazuri rare în care câinii vaccinați pot contracta boala. Totuși, simptomele sunt mult mai ușoare, iar șansele de supraviețuire sunt semnificativ mai mari.
Prevenție și tratament
Prevenția și tratamentul parvovirusului canin sunt esențiale pentru controlul și gestionarea bolii. Iată câteva informații despre aceste aspecte:
Prevenție:
- Vaccinarea: Vaccinarea la timp este cea mai eficientă metodă de prevenire a parvovirozei la câini. Vaccinul pentru parvovirusul canin face parte din schema de vaccinare de bază pentru câini și este administrat în mai multe doze, începând de la vârsta de câteva săptămâni până la câteva luni, în funcție de protocoalele veterinare. Este important să se respecte programul de vaccinare recomandat de medicul veterinar și să se efectueze revaccinări periodice pentru menținerea imunității.
- Evitarea expunerii la câini infectați: Parvovirusul canin poate fi transmis prin contactul direct cu fecalele sau secrețiile unui câine infectat. Evitați expunerea câinelui dumneavoastră la zone sau câini potențial infectați. De asemenea, evitați zonele unde există risc de contaminare, cum ar fi spațiile publice nesupravegheate și zonele cu concentrare mare de câini.
Tratamentul parvovirozei canine implică abordarea simptomatică și de suport pentru a controla simptomele și a îmbunătăți șansele de supraviețuire. Acesta poate include:
- Hidratare: Deshidratarea este o complicație gravă a parvovirozei, așa că administrarea de fluide intravenoase este importantă pentru a menține echilibrul hidroelectrolitic și a preveni deshidratarea.
- Terapia cu antiemetice: Câinii cu parvoviroză pot prezenta vărsături frecvente, iar administrarea de medicamente antiemetice poate ajuta la controlul acestora și la menținerea unei nutriții adecvate.
- Terapia cu antibiotice: Parvoviroza reduce imunitatea câinelui, făcându-l susceptibil la infecții secundare. Prin urmare, administrarea de antibiotice poate fi necesară pentru a preveni sau trata astfel de infecții.
- Analgezice: Câinii cu parvoviroză prezintă disconfort și dureri abdominale. Medicamentele analgezice pot fi administrate pentru a ameliora aceste simptome și a oferi confort animalului.
- Nutriție adecvată: Animalele pot refuza să mănânce sau au dificultăți în a păstra hrana în stomac. Este important să li se ofere o dietă ușor digerabilă și hrănire frecventă în cantități mici pentru a le asigura aportul nutritiv necesar pentru recuperare.
- Suplimente: Suplimentele, cum ar fi vitaminele și probioticele, pot fi administrate pentru a sprijini sistemul imunitar și a promova vindecarea.
În cazurile grave, când animalul nu răspunde la tratament sau starea i se agravează, poate fi necesară internarea într-o clinică specializată în boli infecțioase pentru terapie intensivă și monitorizare constantă.
Daca doresti programare la cabinetul veterinar Joyvet nu ezita sa ne apelezi la telefon: 0731803803 sau iti poti face o programare direct din online dand click pe PROGRAMARE. Colegii nostri au o experienta vasta in tratarea cainilor cu parvoviroza.